Feeds:
Posts
Comments

Archive for the ‘scrieri’ Category

din lipsă de timp

am început să scriu poezii din mers, marcând punctuația cu degetele de la picioare. țopăi din trei în trei versuri, zdruncinându-mi povestea. trecutul mi se scurge din cap în piept, din piept în burtă (aici mai stă o vreme), din burtă în coapse și așa mai departe. adică face cum se pricepe el mai bine – trece. golul este primit cu un soi de nemișcare în care, din când în când, ies la suprafață ca bulele de aer prin apă gândurile unor oameni care m-au locuit. între ele, fracturi de secundă în care sunt atât de liberă încât nici nu mai sunt.

Advertisements

Read Full Post »

În amintirea unei seri din timpul primului atelier (noiembrie-decembrie 2012).

frica

frica-scriere-in2-senzorial

Read Full Post »

ritualuri de împerechere

azi mi-am adunat șosetele desperecheate. le-am strâns într-o grămăjoară. nu mă-ndur să le arunc. stau acolo, așteptând să le apară perechea de undeva. nu se pot împerechea la întâmplare. că tot veni vorba, picioarele refuză să mi se-ncrucișeze în acest anotimp. unul chiar și-a provocat o rană ca nu cumva să fie obligat să se lipească de celălalt sau de oricine altcineva. acum are o coajă groasă pe sub care nu mai simt nimic.

ieri aproape că am plecat de acasă cu o gheată de un fel și una de alt fel. așa s-au împerecheat. mă simțeam ușor amețită, aveam senzația că o parte a corpului îmi era mai sus decât cealaltă. m-am oprit să respir, să fac lumina mai mare și să țin motanul să n-o zbughească pe scări. după vreo mâță probabil. atunci, când m-am aplecat după el, am văzut. am râs de mine și m-am împăcat.

Read Full Post »

Dintr-o seară cu zăpadă multă, prima (în ordine aleatorie) din cele șapte scrieri colaborative începute cu același cuvânt: “pielea”. Scrisă la șapte mâini, din care una stângă.

aceasta vedere de pe dinauntru

Read Full Post »

Note to self

Exista calatorii in care poti si e bine sa pleci fara nimic la tine. Pentru ca gasesti tot ce iti trebuie acolo unde te duci.

Poti sa pleci chiar fara tine si sa te intorci cu tine.

Pe drum, intalnesti oameni-din-hartie, oameni-spiridus, oameni-nota-muzicala, oameni-miscare. Da-le voie sa iti lase notite pe harta. Intreaba-i. Da-ti tie voie.

Nu te lasa incantata de drumurile scurte. Bucura-te de ocolisuri. Datorita lor, ai timp sa asculti povestile intregi.

Umple-ti corpul cu tine. Si, daca da pe din-afara, pune-i muzica. Sau da-i sa manance kilometri. Mai departe stie el.

E in regula daca vrei sa te opresti si sa te tavalesti pe jos.

E in regula daca nu vrei sa te mai opresti.

Si, mai ales, RESPIRA.

Read Full Post »

  1. Cand inima striga, se aude in mine.
  2. Vecina mea, melancolia, ma inunda foarte des.
  3. Sunt un camp de lupta. Dar majoritatea luptelor care se poarta in mine nu sunt ale ei. Si eu nu ar trebui sa le gazduiesc. Eu incerc sa ii spun, dar ea nu ma asculta.
  4. Daca vreau, pot sa incalzesc intreg corpul.
  5. Nu am ceas matern. Cred ca e ceva in neregula cu mine din cauza asta.
  6. Sunt usor de sedus. Imi place pornografia culinara.
  7. Oglinda si fotografiile pe nepregatite sunt dushmanii mei no 1.  Ii atac cu tricouri largi.
  8. Batranetea ma motiveaza.
  9. Nu inteleg de ce e creierul in gasca noastra. E pus numai pe rele. Si de multe ori decide sa ma umple cu mancare la ore nepotrivite. Sau cu panica. Sper sa il dreseze cineva intr-o zi.
  10. Prima mea descoperire de amploare: unii baieti pot avea puteri magice asupra mea. Ma pot transforma in ghem, in carusel, in marmelada sau in stup cu albine.
  11.  Cred ca sportul ar putea fi jumatatea mea. Dar nu stiu cum sa il abordez.

Read Full Post »

Inspirata de A.

Primul ei sarut s-a intamplat intr-o garsoniera intunecata.  S-a spalat multa vreme pe dinti dupa. Si si-a frecat buzele cu sapun pana a simtit ca ii iau foc. A vrut sa scape de stratul de piele de pe ele, sa ii creasca unul nou, nesarutat, la loc. A si scuipat mai multe zile la rand, ca un veritabil baietas de cartier. Pe atunci nu se gandea la India. Sau la MBA. Tot ce vroia era sa scape mai repede de baiatul de pe MIRC.

Garsoniera era in renovare si particulele de praf ii zgariau aerul si plamanii. Cu cheia de la intrare pe care i-o daduse matusa ei scrijelea cuvinte inventate pe zidurile care asteptau sa fie ascunse sub vopsea. Isi dorea sa le dea de gandit zugravilor. Era convinsa ca au o munca plictisitoare si vroia sa ii ajute. O facea din toata inima.

Cateodata venea cu prietenii. Instalatia electrica nu era inca pusa la punct si, o vreme, chicoteau complice, pe intuneric. Apoi, jocul incepea: taceau toti.  Erau doar umbre pe care luminile masinilor din strada le proiectau pe pereti dupa bunul plac. Un diafilm indecis. Dintr-o data, unul dintre ei tipa. Sau facea un zgomot care sa ii sperie pe ceilalti. Niciodata nu i-au mai trecut fiori pe sira spinarii ca atunci.

Cand garsoniera a fost vanduta l-a intalnit pe CEL cu care i-ar fi placut sa se sarute prima oara. PRIMA OARA. Aceste doua cuvinte care te fac sa  gandesti prea mult.

Cu timpul, viata a inceput sa ii ceara din ce in ce mai mult. Nimic nu parea sa fie de ajuns. Simtea cum arde ceva in ea, la fel cum ii arsesera buzele de la sapun. Ii era frica sa fie prea echilibrata. O viata echilibrata cu o dieta echilibrata si un program echilibrat. Toate astea o umpleau de groaza, desi implinirea umana asa era anuntata in reviste sau in sfaturile alb-pe-negru-10 secunde de la televizor. Ah, dar mai erau si acele citate pe net care spuneau ca nicio poveste buna nu incepe cu cineva care mananca in tihna o salata.

Prin urmare, se ducea la meditatii si yoga, iar cu pacea care o umplea scurgea paharele la petreceri tarzii. Isi programa minutios vacantele, dar se urca intr-un tren oarecare, fara sa stie unde o duce. Lua cu 10 cateva examene ca la urmatoarele sa nu se prezinte.

Cand e prea devreme pentru liniste? La ce varsta sa vina linistea, astfel incat agitatia sa fi amestecat destule trairi in tine? Cum sa supravietuiesti cand ZEN e la moda in acelasi timp cu FUCKED UP? Cum sa nu fii in pericol de regret la varsta cand ar trebui sa faci pace cu tot ce ti-a fost oferit?

INDIA a fost la inceput doar un paragraf citit. In timp, a devenit TOTUL.  Unii ii spun aventura. Altii, regasire spirituala.

Linistea te plafoneaza. Haosul iti da forma. In India, haosul si linistea nu se exclud. Asta vroia sa afle: cum e sa te completeze haosul si linistea in acelasi timp.

 

Read Full Post »

Older Posts »